Va intampin astazi cu traditionalul salut de Pasti "Hristos a Inviat!" deoarece abia ce au trecut sarbatorile Pascale.
Iar daca prezentati una din simptomele urmatoare inseamna ca ati sarbatorit si voi Pastile ca la noi, la romani... iar dintre simptomele castigatoare se numara: oboseala, stres, nervi, stare de supra satietate, hainele va miros a fum de la gratar, geanta zuruie de la pastilele de Colebil sau alte pastile asemanatoare, unghii roase de la curatenia riguroasa de dinainte de sarbatori si nerabdarea vis-a-vis de terminarea acestei zile de lucru ca sa va puteti odihni dupa clipele "linistite" petrecute cu familia. Ha-ha imi permit sa spun, ce sarbatori fericite am avut! Desigur, se putea si mai rau. Desigur, trebuie sa multumesc cuiva acolo sus ca m-am numarat printre acei fericiti care au familie cu care sa isi petreaca sarbatorile. Desigur, trebuie sa multumesc ca am avut masa incarcata si agenda telefonului plina de mesaje. Totusi, nu ma pot abtine sa ma intreb de ce vad oare mai degraba jumatatea goala a paharului... poate ca nu e tocmai jumatate, poate ca e 60%... sau poate 70%...
In fine, in ciuda experientelor tipic romanesti de genul hai sa facem curatenie pana lesinam de oboseala intr-o casa pe care nu a vizitat-o nimeni deoarece am vizitat noi pe altii, hai sa ne calcam hainele, sa ne aranjam si sa ne imbracam frumos in ziua de Pasti ca sa aratam bine cele 20 de minute petrecute pe masina pana am ajuns la destinatie si ne-am schimbat urgent ca sa facem gratarul, hai sa avem incredere in soferi ca doar sunt oameni intelepti si nu consuma alcool pana pregatesc carnea si hai sa ne certam ca orbii in ziua de Pasti ca sa nu mai bea soferii ca doar trebuie sa ajungem si inapoi acasa... in ciuda tuturor acestor minunate clipe petrecute alaturi de cei dragi, macar un lucru a fost reusit: abundenta mancarurilor pe care le-am pregatit noi, fetele (adica mama, eu si a mea sora), incepand de vineri seara si pana sambata noaptea, asa, cam cu 15 minute inainte de slujba de Inviere. Printre mancaruri s-au numarat: oua rosii, prajitura cu lamaie, prajitura cu foi de napolitana si crema de zahar ars sau dupa numele ei popular prajitura cu foi Lica, cozonac cu branza dulce si nuci, sarmale, ciorba de burta, supa de taitei, salata de boeuf, drob de miel, ceaun de miel (dulce, picant si teribil de bun!), eclere, platoul cu gustari... si cred ca aici ma opresc pentru ca doar enumerandu-le simt nevoia unui Colebil si nu am reusit inca sa gust din toate, ca ele sunt muuuulte si eu doar una singura.
Ca o concluzie, promit ca anul viitor sa stau cumintica acasa, sa fac curat atat cat fac de obicei ca sa nu ma mai doara din cauza febrei musculare si parti ale corpului pe care nu stiam ca le am, o sa gatesc orice altceva decat traditionalele mancaruri de Pasti, poate o sa incerc un curcan la cuptor ca sa vad si eu care e marea scofala cu masa de Ziua recunostintei, si promit, dar promit, ca nu o sa mai merg la oameni in vizita ca sa nu ii stresez nici pe ei cu curatenia si prajiturile. Iar daca totusi ma anunt la voi in vizita, va rog frumos sa ma trageti de manecuta si sa imi amintiti ce am promis aici.
Postez niste poze ca sa vedeti cam cum mi-am petrecut sarbatorile Pascale, gastronomic vorbind, poate si un pic floral ca sunt tare mandra de doua poze cu flori (in sfarsit invat si eu cum sa manevrez aparatul foto :)), mai bine mai tarziu decat niciodata).
Inchei cu raspunsul la prima urare "Adevarat ca a Inviat!" si va multumesc ca ati dat un click si azi ca sa vedeti ce mi-a mai debitat vesnic odihnitul creieras. V-am pupat si ne revedem la urmatoarele postari cand o sa descriu en detail cum am pregatit fiecare din mancarurile enumerate mai sus.
In fine, in ciuda experientelor tipic romanesti de genul hai sa facem curatenie pana lesinam de oboseala intr-o casa pe care nu a vizitat-o nimeni deoarece am vizitat noi pe altii, hai sa ne calcam hainele, sa ne aranjam si sa ne imbracam frumos in ziua de Pasti ca sa aratam bine cele 20 de minute petrecute pe masina pana am ajuns la destinatie si ne-am schimbat urgent ca sa facem gratarul, hai sa avem incredere in soferi ca doar sunt oameni intelepti si nu consuma alcool pana pregatesc carnea si hai sa ne certam ca orbii in ziua de Pasti ca sa nu mai bea soferii ca doar trebuie sa ajungem si inapoi acasa... in ciuda tuturor acestor minunate clipe petrecute alaturi de cei dragi, macar un lucru a fost reusit: abundenta mancarurilor pe care le-am pregatit noi, fetele (adica mama, eu si a mea sora), incepand de vineri seara si pana sambata noaptea, asa, cam cu 15 minute inainte de slujba de Inviere. Printre mancaruri s-au numarat: oua rosii, prajitura cu lamaie, prajitura cu foi de napolitana si crema de zahar ars sau dupa numele ei popular prajitura cu foi Lica, cozonac cu branza dulce si nuci, sarmale, ciorba de burta, supa de taitei, salata de boeuf, drob de miel, ceaun de miel (dulce, picant si teribil de bun!), eclere, platoul cu gustari... si cred ca aici ma opresc pentru ca doar enumerandu-le simt nevoia unui Colebil si nu am reusit inca sa gust din toate, ca ele sunt muuuulte si eu doar una singura.
Ca o concluzie, promit ca anul viitor sa stau cumintica acasa, sa fac curat atat cat fac de obicei ca sa nu ma mai doara din cauza febrei musculare si parti ale corpului pe care nu stiam ca le am, o sa gatesc orice altceva decat traditionalele mancaruri de Pasti, poate o sa incerc un curcan la cuptor ca sa vad si eu care e marea scofala cu masa de Ziua recunostintei, si promit, dar promit, ca nu o sa mai merg la oameni in vizita ca sa nu ii stresez nici pe ei cu curatenia si prajiturile. Iar daca totusi ma anunt la voi in vizita, va rog frumos sa ma trageti de manecuta si sa imi amintiti ce am promis aici.
Postez niste poze ca sa vedeti cam cum mi-am petrecut sarbatorile Pascale, gastronomic vorbind, poate si un pic floral ca sunt tare mandra de doua poze cu flori (in sfarsit invat si eu cum sa manevrez aparatul foto :)), mai bine mai tarziu decat niciodata).
Inchei cu raspunsul la prima urare "Adevarat ca a Inviat!" si va multumesc ca ati dat un click si azi ca sa vedeti ce mi-a mai debitat vesnic odihnitul creieras. V-am pupat si ne revedem la urmatoarele postari cand o sa descriu en detail cum am pregatit fiecare din mancarurile enumerate mai sus.
Ai dreptate la partea cu prea multa curatenie si stres pentru o singura zi, in care nici nu mai ai chef de nimic ca esti prea obosita...
RăspundețiȘtergereImi place tare cum ti-or iesit ouale, asa le facem si noi :D (doar ca anu asta am avut ghinion de oua facute de gaini stresate si s-au crapat mai toate:( )